Cu drag, Alexandra

Nu știu despre alții, dar eu am crescut o dată cu Harry Potter. Și cu mulți alții, bineînțeles. Îl dau tocmai pe el exemplu, pentru că Daniel Radcliffe aka Harry și cu mine, suntem născuți în aceeași zi și lună. Ei bine, nu are nici un fel de relevanță treaba asta, doar că a reprezentat un mic (sau mare; pe vremea aia eu eram mică) imbold ca să-i scriu o scrisoare. Cred că mergea și treaba cu mail-ul și așa mai departe, dar eu aveam un fel de râșniță de dischete, un 386 mai exact (ori îl știi, ori nu-l știi) și m-am gândit c-ar fi mult mai frumos și ca șansele să răspundă unei scrisori ar fi chiar mai mari decât s-o facă printr-un e-mail. Copil mic, după cum am zis. În fine… I-am scris frumos și ordonat o scrisoare lui Daniel, am parfumat-o, am pus-o în plic, pe plic am scris tot ce trebuia și de restul s-a ocupat poșta. Sau cel puțin.. așa cred. Ideea e că n-am primit nici până acum (și au trecut vreo 12 ani de atunci) vreun răspuns sau ceva. Ce bullshit.. 🙂 Logic că n-a primit scrisoarea, cred că nici n-a părăsit România vreodată. De fapt, cred că primea atâtea scrisori de la tot felul de fani nebuni pe vremea aia încât nici nu se ocupă personal de ele. Dacă mă gândesc mai bine, cred că era o adresă pusă la mișto în revista „Bravo”, numai așa.. ca să ne fraierească pe noi, ăștia mici. Da, asta pare destul de relevant.

Cert este că am un gol în stomac de fiecare dată când deschid cutia poștală. Acela se mărește pe măsură ce scot teancul de facturi înghesuite pe-acolo. Mi-a plăcut dintotdeauna comunicarea asta prin scrisori și m-am ofticat că nu prea am avut cu cine s-o practic. Mi se pare un mod elegant, clasic și chiar fascinant. E o senzație inexplicabilă să ai în propriile mâini ceva care e posibil să fi traversat întregul pământ, poate încă mai miroase a parfum și chiar mai mult, are puterea de a te face să simți fiecare cuvânt în parte. Nu poți să simți niciodată chestiile astea uitându-te la ecranul colorat al unui telefon mobil. Niciodată.

Am un bun tovarăș plecat pe-afară. Face facultatea în Olanda. Se mai și distrează că na, toată lumea se distrează acolo. Oricum el s-ar distra oriunde.. De Crăciun, a făcut un gest foarte frumos și mi-a trimis o felicitare. Nu știu ce se întâmplă în țara asta, dar abia astăzi am primit-o. Un plic cu tot ce trebuie pe el, înăuntru o felicitare și o scrisoare. Exact ce am așteptat atâția ani de zile. Să primesc și eu o scrisoare de undeva, de oriunde, de la oricine. Cu atât mai mare mi-a fost bucuria să văd că scrisoarea era chiar de la bunul meu prieten de care îmi este foarte dor.

M-am bucurat așa de mult c-am vrut să scriu despre asta. E mai frumos ca orice telefon sau mesaj ai primi de la oricine. Mai frumos ca orice fel de fereastră de chat, messenger, skype sau mai știu eu ce. E altceva. E cu totul și cu totul deosebit. Așa deosebit că „it made my day”, cum s-ar zice. Ce frumos e să simți că cineva se gândește la tine…

Anunțuri

3 gânduri despre „Cu drag, Alexandra

  1. Sunt total de-acord cu tine. Mi se pare tare dragut si cred ca iti da o sumedenie de emotii o astfel de scrisoare(desi personal, n-am primit niciodata). Daca vrei, lasa-mi adresa si-ti voi trimite o scrisoare draguta in fiecare luna.(ai email-ul meu).

    P.S. : Nu-s vre-un obsedat, sau ceva de genul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s