Mai scriem și noi?

E perioada sărbătorilor, de parcă ar fi ultimele de pe pământ, iar asta se observă cu ochiul liber atunci când ai minunata ocazie să ajungi prin vreun hypermarket. Și dacă toată lumea aleargă după oferte, cantități industriale la cele mai mici prețuri, m-am decis să-mi fac singurică o ofertă și să pun la un loc vineri, sâmbătă și duminică, să fac un pachet și să se numească weekend. Sau cel puțin, cam așa am vrut să fie planul pentru acest sfârșit de săptămână.

Am zis că dacă tot e vacanță, măcar să fie așa cum trebuie! M-am gândit cu ce să-ncep și am simțit că-mi lipsește niște alcool din sânge. Ca să nu cumva să mi se facă „rău”, m-am hotărât să-l invit un pic pe la mine prin organism.
Mulți ar spune că a fost o idee proastă, pentru că e ușor să întreci măsura și greu să nu-ți vină să te dai cu capul de pereți a doua zi, dar eu sunt chiar bucuroasă că mi-am zis „DA”.

Ca să fie clar, sunt NO-MAN atunci când vine vorba de alcool și mai ales, de consumul acestuia. Mă scârbesc oamenii beți, mi se par neajutorați și demni de milă. Poate am eu o problemă sau ceva, dar chiar nu înțeleg plăcerea de a bea până când ajungi într-o altă dimensiune. It’s not cool. Sănătos, nici nu mai zic..

Acum, am să las toată înțelepciunea asta deoparte și continui prin a-mi justifica absențele de la scris pe durata acestui minunat pachet de 3 zile.
Vineri trebuia să fie sfârșitul lumii și toată lumea și-a rezervat mese prin cluburi, prin cafenele, toți să fie siguri că-l prind unde trebuie. Ei bine, am zis să intru și eu un pic în „hora” asta, așa, just for fun.

Zis și făcut! S-a întâmplat la fix că niște prieteni s-au organizat frumos să dea o petrecere la ei acasă. Nu ceva grandios, dar ceva cu stil. Băutură, de-ale gurii, muzică mișto, dar chiar mai tare de atât, propriul nostru DJ (persoană care ar trebui să fie nelipsită de la orice petrecere, evident, atunci când e vorba de adevărați iubitori de muzică). M-am simțit super bine, am băut cel mai bun mix, o combinație fatală de Jäger cu Sprite (nu știu dacă e invenție proprie, dar felicitările mele „preparatorului”) și m-am zbânțuit aproape toată noaptea. Tare de tot. Intim, plăcut, multă voie bună, ce să vrei mai mult de-atât? Am uitat să precizez că asta s-a întâmplat prin Tunari, fapt care m-a bucurat numai gândindu-mă la diferența de aer dintre acolo și centrul aglomeratului nostru București.

M-am trezit sâmbătă dimineața fără nici un fel de durere de cap, mahmureală sau mai știu eu ce boală de după băută. Automat m-am gândit c-o să țină faza și data următoare. :)) În mod normal, mi-aș fi petrecut ziua prin casă, tolănită pe canapea, având pumnul plin de floricele și televizorul dat pe HBO. NOT. Am făcut la batrânețuri din astea și știu c-o să le fac din nou, că așa e când nu te-ajută cheful, anturajul, conjunctura sau chiar portofelul. Am ieșit să beau o cafea și ca toată lumea ne”bună”, m-am dus la mall. Da, da, chiar la AFI Cotroceni, cel mai „versat” mall dintre toate. Mirosea de la intrare a bășini, dar se zice că dacă ești într-o companie bună, nu ai cum să nu te simți bine. Așa și e. Am aruncat un ochi prin magazine, am băut un suc, am mai analizat o ținută, două, am mai râs de clasicii cocalari, un specimen care devine mai interesant pe zi ce trece și, într-un final, am ajuns la partea cu „ce se întâmplă diseară”. Băieții (pentru că eu nu prea ies cu fetele sau „ca” fetele :)) ), s-au gândit că ar merge un club pe seară, așa, lejer de sâmbătă. Cum ei sunt destul de experimentați, m-am gândit că n-am nimic de pierdut dacă merg pe mâna lor și zic un „DA”.

Ne-am dat întâlnire la 12 în Centrul Vechi, la barieră. Pe cât de frig era, pe-atât de mulți tremurânzi așteptau din colț în colț să-și adune gașca. Trebuia să fim și noi o gașcă, dar știm cu toții cum e – „Da, în principiu vin, dacă intervine ceva..” – Nu, nu am chef de asta, dar nici n-o să refuz. Zic „da” cu juma’ de gură și de fapt, e „nu” cu toată convingerea. Și eu mai fac așa, nu mă descurc prea bine atunci când trebuie să mai și refuz lumea.
Nu știu câți trebuia să fim inițial, dar am rămas vreo trei. Adică eu și doi băieți. Un menaj.. pardon, trio de toată frumusețea! Am râs și am dansat până la 5 dimineața. A fost o sâmbătă noapte mai mult decât reușită și aș repeta-o oricând. După cum ziceam, o companie bună înseamnă 90% șanse de reușită, iar de restul de 10% își face muzica treaba.

Cam ăsta a fost weekend-ul meu. Probabil la atii e așa în fiecare zi sau poate, știu eu, mai niciodată. Nu obișnuiesc să merg prin cluburi, iar atunci când o fac, prefer să fie pentru rap. Acolo, indiferent de stare, mă simt întotdeauna în elementul meu. Cu toate astea, îmi pare bine că reușit să fentez într-un fel sau altul rutina! Computerul l-am fentat cu brio, mai că începuse să se pună praful pe tastatură. Nu pot să mă opresc din scris, deci orice-aș face, știu că tot aici ajung.

Sper ca toți cei care sunt în concediu, vacanță, sau pe unde-or vrea ei, să aibă parte de momente excepționale alături de familie și cei dragi, nu pentru că e Crăciunul și perioada în care ne prefacem toți că suntem mai buni și mai atenți, ci pentru simplul fapt că nu știi niciodată cât nisip ți-a mai rămas în clepsidră.

By the way, după 2 nopți sălbatice, am rămas cu o piesă care-mi sună non stop în cap. Ia, scapă-mă tu de ea!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s